Ecografia este o investigație la care se apelează adesea în vederea diagnosticării a diverse boli și a monitorizării evoluției acestora și a tratamentului lor. Există mai multe tipuri de ecografii, dar în acest articol ne vom concentra pe unul anume: ecografia transesofagiană. Ce presupune aceasta și când este ea necesară vei descoperi în rândurile de mai jos.
Ce este ecografia transesofagiană?
Ecografia transesofagiană (ETE) este un tip de ecografie utilizat pentru a examina inima și vasele de sânge din apropiere. Aceasta implică utilizarea unui transductor, care emite unde sonore de înaltă frecvență, plasat la capătul unui tub flexibil ce este înghițit de către pacient. Acest tub ajunge astfel în esofag, în spatele inimii, permițând medicului să obțină imagini detaliate ale structurilor din această zonă.[1]
Funcționarea ecografiei transesofagiene se bazează pe principiul undelor sonore. Transductorul emite unde sonore care se lovesc de țesuturile corpului și se întorc la transductor, generând astfel imagini pe un ecran. Deoarece tubul este plasat în esofag, care se află chiar lângă inimă, nu există obstacole care să distorsioneze undele sonore. Acest lucru oferă medicului o imagine foarte clară a inimii și a structurilor înconjurătoare.[1][3]
Diferența principală dintre ecografia transesofagiană și o ecografie standard (transtoracică) constă în poziționarea transductorului. În cazul ecografiei transtoracice, transductorul este plasat pe piept, în timp ce în ecografia transesofagiană tubul este înghițit de pacient și ajunge în esofag.[2]
Deși ele nu sunt numeroase, această procedură implică totuși anumite riscuri. De aceea, este important să discuți cu un specialist înainte de investigație pentru a te asigură că înțelegi exact la ce te poți aștepta pe parcursul său și care sunt riscurile sale.[1][3] Tot el îți poate răspunde la eventualele întrebări privind prețul ecografiei transesofagiene sau pregătirea pentru aceasta.
Când este recomandată ecografia transesofagiană
Cele mai citite articole
Ecografia transesofagiană este adesea recomandată de medici pentru a diagnostica sau a evalua diverse afecțiuni sau boli ale inimii. Acest lucru se datorează faptului că ea le permite să evalueze dimensiunile inimii și structurilor sale, cât de bine bate aceasta, dacă există țesut anormal în jurul valvelor inimii ori anumite defecte cardiace congenitale, dacă sângele circulă așa cum ar trebui prin inimă ori dacă s-au format cheaguri de sânge.[3]
Exemple de afecțiuni ce pot fi diagnosticate cu ajutorul ecografiei transesofagiene sunt:
- fibrilația atrială;
- ateroscleroza;
- accidentul vascular cerebral;
- insuficiența cardiacă;
- pericardita (inflamația pericardului);
- bolile cardiace congenitale;
- cardiomegalia (inima mărită).[1]
În unele cazuri, ecografia transesofagiană poate fi utilizată pentru a monitoriza progresul unei boli cardiace sau pentru a evalua eficacitatea unui tratament. Imaginile obținute în timpul acestei proceduri pot fi comparate în timp pentru a observa eventuale schimbări în structura și funcționarea inimii. Această monitorizare poate ajuta medicii să decidă dacă tratamentul curent este eficient și dacă este necesară ajustarea sau modificarea acestuia.
Ecografia transesofagiană poate fi, de asemenea, utilizată pentru a ajuta la pregătirea pacienților pentru intervenții chirurgicale la nivelul inimii. Înainte de operație, medicul poate utiliza această procedură pentru a evalua starea anatomică a inimii și a vaselor de sânge. Imaginile obținute pot oferi informații esențiale despre structura și funcționarea inimii, ceea ce permite medicului să planifice intervenția chirurgicală în cel mai eficient și sigur mod posibil. Mai poate fi utilizată și în timpul anumitor operații sau proceduri minim-invazive, pentru a ghida medicii.[1][3]
Ecografia transesofagiană este o investigație imagistică esențială pentru evaluarea detaliată a inimii și structurilor adiacente, oferind informații valoroase medicilor, ce îi vor ajuta să stabilească un diagnostic corect și cel mai bun plan de tratament. În același timp, ea poate fi însă utilizată și pe parcursul anumitor proceduri sau intervenții chirurgicale, pentru a-i ghida pe medici, ori ca metodă de monitorizare a diverse afecțiuni și a tratamentului acestora.
Bibliografie:
- Bernstein, Susan. „Transesophageal Echocardiogram”, WebMD, 19 Feb. 2020, www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/transesophageal-echocardiogram. Accessed 3 Oct. 2023.
- „Echocardiogram”, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2020, medlineplus.gov/ency/article/003869.htm. Accessed 3 Oct. 2023.
- „Transesophageal Echocardiography”, American Heart Association, 13 Oct. 2017, www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/diagnosing-a-heart-attack/transesophageal-echocardiography-tee. Accessed 3 Oct. 2023.
