In ultima perioada, multe dintre discutiile si evenimentele din preajma mea au avut legatura, directa sau nu, cu feminitatea: Ziua Femeii, workshopuri corporate dedicate stilului feminin, un vitor proiect legat de feminitate, senzualitate si vestimentatie, discutii pe marginea unor carti despre emanciparea femeilor si miscarea feminista, inclusiv am vazut doua filme despre inceputurile miscarii feministe (Sufragette si Inger de Otel).
Nu am de gand sa transform blogul sau articolele in platforme media ale feminismului, si nici nu vreau sa discut despre inegalitatile dintre femei si barbati. Nu e locul potrivit. Insa, pentru ca luna martie o cere iar Style Diary este despre femei, stil si moda, am sa scriu astazi despre o bucatica din istorie: culorile alese pentru a reprezenta feminismul.
Haideti sa aruncam o privire in trecut, in 1908, cand Emmeline Pankhurst, fondatoarea miscarii, ajunsese intr-un impas. Fusese un an greu: fiica ei, Sylvia, parasise organizatia pentru a fonda o factiune separata; Emmeline fusese chiar ea arestata de cateva ori si isi petrecuse 6 saptamani in inchisoare. In acea perioada, Uniunea Sociala si Politica a Femeilor (aceasta era denumirea oficiala a organizatiei) era lipsita de coeziune, de directie si se simtea nevoia capitalizarii acelui moment de insufletire publica, de elan social, fara de care femeile ar fi putut pierde sansa dreptului la vot.
Sursa www.stylediary.ro